Blog

  • 19.08.2011

    Într-o societate în care cultura de consum ne împinge în ritm accelerat spre uniformizare şi distrugerea unicităţii etnice, strădania de a menţine autenticitatea credinţei şi tradiţiei româneşti a devenit primordială. Redescoperirea mănăstirii rupestre de la Şinca Veche stă mărturie că există pagini din istoria neamului şi a ortodoxiei care trebuie să dăinuie, pentru ca să ne putem numi şi peste 1000 de ani români.

  • 16.08.2011

    Bisericile rupestre, străvechea aşezare dacică de pe Dealul Pleşu, vatra monoliţilor, schitul Sfântului Nectarie sau cadrul natural îi atrage ca un magnet pe călători la Şinca Veche. Forţa şi valoarea aşezământului de la Şinca Veche stau însă în puterea credinţei şi profunzimea spiritualităţii acestor locuri sfinţite de secole de ortodoxie.

     

  • 12.08.2011

    Pe drumul ce duce la Şinca Veche, o panoramă minunată se arată ochiului: dealuri verzi, păduri luminoase de fag, creasta stâncoasă a Făgăraşului, case pitoreşti, livezi roditoare... un colţ de rai! Cu adevărat se simte răsplătit turistul să treacă prin aceste locuri, să-şi clătească privirea şi să-şi liniştească mintea. Dar de ce ar fi dealul Pleşu atât de special încât să merite numele de „colţişor de rai”?

  • 08.08.2011

    Drumul spre Şinca Veche îl poartă pe călător la mănăstirea rupestră de la Şinca Veche, la schitul Sfântul Nectarie, la aşezarea dacică sau la presupusul castru roman. Dincolo de importanţa strategică şi logistică pe care drumul acesta o va fi avut de-a lungul anilor, i se poate atribui şi o dimensiune interioară profundă şi personală care marchează viaţa lăuntrică a unui individ. Poate pentru ochiul ce se opreşte la suprafaţa lucrurilor, la înfăţişarea realităţii imediate, vechiul drum de la Şinca Veche are un interes şi un potenţial strict pragmatic.

  • 05.08.2011

    Cu cât un colţ de natură este mai pur, cu atât mai bine îi evocă omului perfecţiunea şi îl aduce în comuniune cu Dumnezeu. Iar puntea ce leagă profanul cu divinul nu este alta decât rugăciunea. Deşi frumuseţea apropierii de divin aceeaşi este şi în odaie şi sub cerul liber, tradiţia creştină confirmă fiorul sacru resimţit de cei ce se retrag în natură pentru a persevera în rugăciune, cugetare şi curăţie trupească şi sufletească.

  • 03.08.2011

    Vechiul aşezământ monahal de la Şinca Veche este atestat documentar din timpul domniei Maria Tereza, o perioadă plină de semnificaţii amare pentru poporul român din Transilvania. Grea a fost lupta românilor din Ardeal pentru credinţa lor între anii 1701-1761, când sub domnia Mariei Tereza, imperiul Austro-Ungar încerca creşterea bisericii unite.

  • 29.07.2011

    Cu bunăvoinţa bunului Dumnezeu, multe lucruri minunate s-au petrecut la Şinca Veche de-a lungul anilor. O panoramă extraordinară îl întâmpină pe călător când porneşte spre bisericile rupestre, vatra monoliţilor, sau situl dacic, şi un singur drum îi e călăuză. Un peisaj salbatic, dar ocrotitor, culmi cu iarbă verde şi crudă, munţi stâncoşi şi neguri în depărtări formează fundalul pe care se înalţă Schitul Sfântul Nectarie de la Şinca Veche.

  • 25.07.2011

    În zgomotul oraşului, cu greu mai găseşte omul modern un loc pentru rugăciune. Un mic colţ de linişte şi un moment de pace te întâmpină în biserici, dar rugăciunea sub mângâierea soarelui şi în bătaia vântului pare să fi dispărut, sau să se fi retras treptat treptat din calea civilizaţei urbane în adâncuri de codri, pe culmi de stâncă sau în adâncurile pământui... aşa ca la Şinca Veche.

  • 20.07.2011

    Mănăstirea din grotă a fost mereu principalul punct de atracţie pentru străinii ce treceau pe la Şinca Veche. Locul este cunoscut drept purtător de mituri şi subiect de legende, pe care mulţi oameni şi-ar dori să le desluşească şi să le afle tainele. Dar, acest vechi centru al ortodoxiei are o semnificaţie mult mai profundă pentru oamenii Ţării Făgăraşului.

  • 18.07.2011

    Când vine vorba de istoria neamului, românul poartă un loc aparte în suflet pentru străvechii daci, ai căror urmaşi suntem. Deşi formarea poporului român a fost strâns legată de dominaţia romană, strămutările de populaţie şi de efervescenţa etno-politică specifică mileniului I, d. Hr., noi cei de astăzi ne simţim legaţi istoric în primul rând de daci. Ale lor au fost minunatele pământuri înverzite, cetăţile cu zidul de piatră nefasonat (celebrul murus dacicus), aşezările pe vârfuri de coline şi pe crestele munţilor, precum şi credinţa în nemurirea sufletului şi într-o unică divinitate, Zalmoxis.

Feedback