• strict warning: Non-static method view::load() should not be called statically in /home/rsin5787/public_html/sites/all/modules/views/views.module on line 879.
  • strict warning: Declaration of views_handler_filter::options_validate() should be compatible with views_handler::options_validate($form, &$form_state) in /home/rsin5787/public_html/sites/all/modules/views/handlers/views_handler_filter.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_handler_filter::options_submit() should be compatible with views_handler::options_submit($form, &$form_state) in /home/rsin5787/public_html/sites/all/modules/views/handlers/views_handler_filter.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_handler_filter_node_status::operator_form() should be compatible with views_handler_filter::operator_form(&$form, &$form_state) in /home/rsin5787/public_html/sites/all/modules/views/modules/node/views_handler_filter_node_status.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_plugin_row::options_validate() should be compatible with views_plugin::options_validate(&$form, &$form_state) in /home/rsin5787/public_html/sites/all/modules/views/plugins/views_plugin_row.inc on line 0.
  • strict warning: Declaration of views_plugin_row::options_submit() should be compatible with views_plugin::options_submit(&$form, &$form_state) in /home/rsin5787/public_html/sites/all/modules/views/plugins/views_plugin_row.inc on line 0.

Viata monahala la Sinca Veche

Vicleşugul practicat in Ardeal era acela de a acorda drepturi (care li se cuveneau românilor) în schimbul înregistrării de bunăvoie la uniţi. O mişcătoare expresie a spiritului de rezistenţă românesc răzbate din următoarele rânduri păstrate din inchizitoriului imperial:

„De ce nu vrei să te supui împărătesei şi să devii Greco-catolic, lăsând ortodoxia? (comisia imperială) -Cojocul acesta, de pe mine, acum i-al meu. Dacă mi-l cere împărăteasa i-l dau, n-am ce face. Cu mâinile şi cu picioarele acestea şi cu tot trupul meu, am lucrat zi şi noapte ca să plătesc dările. Dacă le vrea, ale ei sunt. Dar am numai un suflet, pe care îl păstrez pentru Dumnezeu din ceruri şi nicio putere omenească nu-l va putea îndoi.’’ 

Răspunsul îi aparţine unui ţăran anonim, dar el sintetizează suferinţa şi lupta interioară a românului asuprit, dar demn şi dârz în credinţa sa. Ortodoxia a supravieţuit la Şinca Veche, dar cu mari eforturi şi dedicaţie. Pentru cei câţiva călugări refugiaţi aici grota a fost mai mult decât adăpost şi refugiu: o binecuvântare trimisă de Dumnezeu lor, în timpuri de grea încercare a credinţei. Ascunşi în străfundurile pământului, călugării aceştia au săvârşit taina Liturghiei cu pioşenie, în loc umil şi cu mijloace limitate.


Prin truda şi râvna lor au „crescut” cele două bisericuţe alăturate. Nici că se poate bănui din afară, că sub creasta dealului se înalţă o turlă de biserică, săpată în piatră. Vreme de un sfert de mileniu a rămas locaşul acesta în cult. Locul s-a sfinţit, spiritualitatea a dăinuit, şi astăzi cu umilinţă ne putem înclina capetele în semn de recunoştinţă pentru cei care nu au lăsat să piară credinţa şi au păzit-o pentru urmaşi, întru slava lui Dumnezeu.
Monahii de la Şinca Veche aparţin eternei credinţei prin jertfa vieţii şi rugăciunii lor, şi li se cuvine veşnica noastră recunoştinţă. În cinstea celor care au sfinţit colţul acesta de lume, la Şinca Veche s-a înălţat o troiţă, la piciorul căreia străjuieşte icoana de piatră a Maicii Domnului. Aprinde, pelerinule, o lumînare aici şi pomeneşte-i în gând pe cei ce s-a rugat şi jertfit, pentru a ţine aprinsă flacăra credinţei.
În apropierea peşterii, există o vatră veche şi sfântă, numită „a monoliţilor” sau poate „a trovanţilor”, unde se presupune că monahii vor fi avut amenajate chilii exterioare. Pietrele înalte, cu pereţi netezi, puteau fi uşor acoperite cu vegetaţie. Deveneau astfel spaţiul ideal pentru a adăposti un loc de rugăciune în afară bisericilor din grotă.


Existenţa chiliilor exterioare, în mijlocul naturii, se înscrie în „tradiţia” pustniciei pe care, cu siguranţă, călugării de la Şinca Veche o vor fi urmat. Astfel de chilii au fost săpate în piatră şi în alte locuri din ţară, sfinţite de retragerea din lume a unor sfinţi călugări (Prislop sau Sâmbăta de Sus).
În zilele noastre, aşezământul de maici de la schitul Sf. Nectarie continuă tradiţia ortodoxă de la Şinca Veche. Multă pace şi linişte găseşte călătorul în mica obşte de maici, la moaştele Sfântului Nectarie din Eghina şi la izvorul Buna-Vestire.
Aşadar viaţa monahală continuă pe Dealul Pleşi şi în zilele noastre, iar gloria lui Dumnezeul Tatăl, dragostea Fiului şi binecuvântarea Duhului Sfânt dăinuie pe mai departe la Şinca Veche...

Galerie

Ultimele postari

Feedback