Vatra Monolitilor

Vatra monolitilor

Mergând agale pe poteca ce urcă lin pe lângă peșteră și pe sub poala pieptului de stâncă, ajungi într-un loc în care sunt aglomerate faţă către faţă, pietre mari cât bordeiul ţărănesc de altădată.

Gândul te duce la pietrele care cresc de la sine - trovanții. Acestea sunt niște forme de relief caracterizate prin acumulări de nisip și prin niște stratificări de gresii. Cresc din centru către periferie, printr-o rată de depunere, care poate atinge 4-5 cm în 1.200 de ani și în timp pot atinge dimensiuni de la câțiva centimetri până la câțiva metri.

Pietrele acestea de la Şinca Veche sunt inalte de câţiva metri și sunt formate din aglomerări de nisip sub formă de gresii. Au fețe perfect drepte, puse una lângă alta sau față în faţă, formând trei culoare paralele ca o vatră străbună și sfântă. Datorită faptului că se pretau la acoperișuri vegetale, se presupune că aici ar fi fost chiliile exterioare ale călugărilor.

Când veţi la Şinca Veche luaţi aminte la forma şi aşezarea lor, la faptul că au feţe perfect drepte, că sunt aşezate în unghiuri drepte şi după linii paralele, care permit susţinerea unor acoperişuri vegetale şi formarea unor încăperi locuibile și tainice. Privindu-le simți un fior al istoriei și al rugăciunii care s-a ridicat de aici, către un cer care pare, în locul acesta, să se sprijine pe coroana copacilor. 

Aşezată pe versantul opus celui în care s-au săpat Bisericile Rupestre, panta de la vatra monoliţilor, coboară lin către Sfânta Peşteră, formând un amfiteatru natural, loc ideal pentru a asculta slujbele făcute în Sfânta Grotă. Aici vocea se amplifică în mod miraculos, ca să se poată împărtăşi cu rugăciunea şi cei de aproape şi ceilalţi.

Alte articole

  • Comori naturale de la Sinca Veche

    Comori naturale de la Sinca Veche

    Situat pe dealul Pleşu, la aproximativ 50km de Braşov, ansamblul de la Şinca Veche fascinează prin frumuseţea mănăstirii din grotă, dar şi prin specificul geologic neobişnuit al locului. Pe lângă bogăţia culturală şi spirituală a complexului, oamenii se simt atraşi aici de prezenţa unei vetre de pietre „vii” sau trovanţi, care fac din Şinca Veche un loc aparte în România.      

  • Un cadru natural pentru rugaciune

    Un cadru natural pentru rugaciune

    În zgomotul oraşului, cu greu mai găseşte omul modern un loc pentru rugăciune. Un mic colţ de linişte şi un moment de pace te întâmpină în biserici, dar rugăciunea sub mângâierea soarelui şi în bătaia vântului pare să fi dispărut, sau să se fi retras treptat treptat din calea civilizaţei urbane în adâncuri de codri, pe culmi de stâncă sau în adâncurile pământui... aşa ca la Şinca Veche.

  • Bisericile rupestre

    Bisericile rupestre

    Oamenii veneau și vin la Sinca Veche în principal pentru Mănăstirea rupestră din dealul Pleșu, pentru taina și încărcătura spirituală deosebită a acestui loc, pentru multele legende, mituri și povești care se leagă de această grotă. În inima dealului s-au scobit în piatră două bisericuțe ortodoxe alăturate, care au o turlă unică, sfredelită prin carnea pietrei, turlă zveltă, a cărei existență nici nu se bănuiește de afară. Aceasta turlă face o legătură de taină între cer și pământ.

Galerie de imagini

Feedback