Castrul roman

Castrul romanVenind pe drumul dinspre sat și mergând spre munte, localnicii spun că pe mâna stângă ar fi fost un castru roman. Presupusul castru roman s-ar afla, acolo unde drumul face o curbă strânsă, părând să se întoarcă către sat. Astăzi drumul ajunge la Schitul de maici „Sfântul Nectarie“ din dealul Pleșu.

Localnicii zic în acest loc a fost un castru roman, în vreme ce arheologul Florea Costea crede că a fost o carieră de piatră.

Amplasarea, forma și vegetația ne ridică unele întrebări, care ar putea purta în ele și răspunsul. Faptul că acest loc are forma clară, rotundă şi specifică unui amfiteatru antic sau arenelor romane, faptul că are un diametru mediu de circa 24 de metri și că vocea rostită aici are o acustică bună sunt indicii în favoarea ipotezei originii sale romane.  Marginea sa unde se văd pietre stratificate ca niște trepte și  pereții ce coboară de jur împrejur în gradene largi spre centru, precum pereții unei pâlnii spre gâtul ei, vegetația este deosebită de cea din împrejurimi, poziție strategică cu vedere largă spre așezarea dacică, spre peștera mănăstire, spre satul actual, spre munte, prezenţa apei în proximitate și faptul că este un loc însorit sunt argumente în acelaşi sens.

 

Ne putem gândi şi la modul în care trăiau romanii și că în toate locurile cucerite au ridicat: apeducte, au tăiat drumuri, au făcut cetăți canalizate, locuri de distracție și de apărare. Acestea ne fac să credem că și aici la Șinca Veche, în proximitatea așezării dacice, pe drumul ce legă Ardealul de Țara Românescă, unde se constituise loc de vămuire (așa numitele „cuiburi de cuc“), a fost cândva un castru roman.

 

Săpăturile arheologice care se vor realiza prin grija Fundației Ortodox-Culturale „Maica Sfântă – Bucuria Neașteptată“ vor lămuri aceste lucruri.

Alte articole

  • Importanta bisericilor rupestre in istoria neamului

    Importanta bisericilor rupestre in istoria neamului

    Bisericile rupestre de la Şinca Veche au jucat un rol fundamental în istoria ortodoxiei nu doar în Transilvania, ci în întreaga Românie. În primul rând, Ţara Făgăraşului a fost din vechime una dintre regiunile ţării cu cele mai multe aşezăminte monahale. În timpul domniei Mariei Tereza la conducerea imperiului Austro-Ungar, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, multe schituri şi mănăstiri ortodoxe au fost arse sau distruse, şi vieţuitorii lor omorâţi.    

  • O fereastra spre trecutul neamului nostru

    O fereastra spre trecutul neamului nostru

    Mănăstirea rupestră de la Șinca Veche și așezarea dacică sunt monumente de importanţă naţională ce sunt redate oamenilor în respectul și adevărul cuvenit. Cu ele sunt readuse în atenție valorile trecutului neamului nostru. Lucrările de la Șinca Veche sunt facute în sfânta tradiție românească, în simplitate, ecologie și comuniune cu natura ...

  • Asezarea dacica de la Sinca Veche

    Asezarea dacica de la Sinca Veche

    Așezarea dacică de la Şinca Veche este de pe vremea lui Tiberius, din secolul III-IV îHr. și se întinde pe o suprafață de un hectar și a fost cercetată arheologic în 1978 pe o arie de 200 mp și este înscrisă în lista monumentelor istorice astfel: Lista monumentelor istorice: LMI 2004, poziția 112, cod LMI 2004, BV-I-s-B-11290; Denumirea: Așezare dacică; Localitatea: sat Șinca Veche, comuna Șinca; Adresa: Dealul Pleșu (Dealul Bălăneștilor); Datare: secolul IV a.Chr – I p. Chr. Latene.

Feedback