Blog

Icoanele făcătoare de minuni sunt o realitate a spiritului românesc, și o dimensiune aparte a credinței noastre ortodoxe. Tămăduiri miraculoase, semne prevestitoare, îndreptări ale unor situații fără ieșire, soluții la probleme de nerezolvat, acestea sunt darurile ce le primesc credincioșii, închinători la icoanele făcătoare de minuni.

Pelerinaje scurte de 1-3 zile, la 5 sau 6 mănăstiri au devenit un fenomen comun. Românii doresc să călătorească, dar în același timp se simt profund ancorați în credința ortodoxă și aspiră la ceva dincolo de pura plăcere turistică.
Deși de departe, mănăstirile Moldovei sunt perle de cultură și tradiție creștină românească care atrag turiști ca un magnet, și în Ardeal au crescut așezăminte monahale de o mare frumusețe, putere și tradiție. Unele din mănăstirile Transilvaniei sunt schituri modeste, altele s-au dezvoltat în obști mari, cu o îndelungată istorie de slujire.

Dacă ne raportăm la timpurile din vechime şi la spiritualitatea bine închegată a strămoşilor daci, identificăm cu uşurinţă tărâmul fertil pe care a crescut creştinismul în ţara noastră. Mănăstirea rupestră de la Şinca Veche, se înscrie prin vechime şi prin bogăţia ansamblului, printre făuritoarele, continuatoarele şi păstrătoarele creştinismului ortodox în Ţara Făgăraşului, şi pe plaiurile româneşti.

După descoperirile arheologice moderne care au adus lumii noastre informații prețioase despre strămoșii daci, cercetătătorul simte încă multe elemente lipsă din puzzle-ul istoriei. Bunăoară, așezarea dacică de la Șinca Veche, cercetată arheologic în anii 1970 pentru prima dată, a dezvăluit locuințe de suprafață, bordeie, gropi de lut, o mare cantitate de ceramică și templul subteran astăzi cunoscut ca mănăstirea rupestră.