Pelerinaj la manastirile din Ardeal

Pelerinaje scurte de 1-3 zile, la 5 sau 6 mănăstiri au devenit un fenomen comun. Românii doresc să călătorească, dar în același timp se simt profund ancorați în credința ortodoxă și aspiră la ceva dincolo de pura plăcere turistică.
Deși de departe, mănăstirile Moldovei sunt perle de cultură și tradiție creștină românească care atrag turiști ca un magnet, și în Ardeal au crescut așezăminte monahale de o mare frumusețe, putere și tradiție. Unele din mănăstirile Transilvaniei sunt schituri modeste, altele s-au dezvoltat în obști mari, cu o îndelungată istorie de slujire. Se identifică între dânsele câteva nuclee centrale care pot servi drept destinație principală de pelerinaj.

- În ȚARA FĂGĂRAȘULUI există două mari comori ale ortodoxiei, mănăstirea de la Sâmbăta de Sus și mănăstirea rupestră de la Șinca Veche. Sâmbăta de Sus uimește prin uluitoare reprezentare a stilului brâncovenesc cu arhitectura bisericească și frescele specifice precum și prin amploarea obștii. Mai simplă, dar nu mai puțin înălțătoare, grota sfântă de la Șinca atrage prin specificul aparte și încărcata sa istorie.

- În ȚARA HAȚEGULUI, de departe, mănăstirea Prislop este principal centru de pelerinaj. Loc de odihnă veșnică a părintelui Arsenie Boca, mănăstirea Prislop atrage mii de credincioși pe tot parcursul anului.

- În județul ALBA, mănăstirea Râmeț include una dintre cele mai vechi și frumos conservate bisericuțe de piatră din Ardeal, cu un muzeu atașat ei. Arhitectura bisericească este asemănătoare cu cea de la Șinca Veche, ceea ce le plasează începuturile aproximativ în aceeași perioadă istorică.

-În CLUJ mănăstirea Nicula are una dintre cele mai străvechi atestări documentare de ”pustnicie” din Ardeal, la 1552. Iar mănăstirea Schimbarea la Față din Petrești a jucat un rol important în lupta pentru supraviețuirea credinței ortodoxe, în timpul prigoanei unite ce a pustiit viață monahală a Ardealului.

-În ȚARA LĂPUȘULUI, MARAMUREȘ, mănăstirea Sfânta Ana – Rohia este considerată monument național pentru imensa valoare a artei bisericești.

Oricare dintre mănăstirile de mai sus poate deveni destinația principală a unui pelerinaj religios pe plaiurile transilvane. Totuși există zeci de alte mănăstiri și schituri, mici bijuterii de arhitectură, candele de credință, pustnicii și locuri de rugăciune, care deși nu atrag mii de turiști, cu siguranță se scaldă în lumina Sfintei Treimi, sub ocrotirea Maicii Domnului.

Cu mulțumire și recunoștință să ne plecăm capul pentru că poporul român dăinuie și nu se îndoaie atât de ușor, tocmai prin puterea credinței! Domnul să ne călăuzească pașii!