- Home
- Blog
Blog
-
08.11.2012
-
05.11.2012
-
01.11.2012
-
31.10.2012
-
28.10.2012
-
23.10.2012
-
18.10.2012
-
16.10.2012
-
13.10.2012
-
09.10.2012
-
Manastirea noua - Schitul Sfantul Nectarie
Înființarea schitului de la Șinca Veche, din zona Bisericilor rupestre, cu hramul…
-
Bisericile rupestre
Oamenii veneau și vin la Sinca Veche în principal pentru Mănăstirea rupestră din…
-
Proiectul: Asezamantul istoric-ortodox-cultural "Bucuria neasteptata"
Acesta este un proiect: ecologic, smerit, tradițional, unic și unitar, istoric, ortodox …
-
Izvorul tamaduitor
Orice așezare laică sau religioasă se face în preajma unei surse de apă. Aici la…

Rugaciunile sunt scrise de d-na Maria Bagiu Marino si au aparut in volumul "Carte de rugaciuni", carte aparuta cu binecuvantarea parinteluli Teofil Paraianu, in anul 2003. Lansarea cartii a fost in 20 aprilie 2003, in Duminica Floriilor, la Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus, jud. Fagaras.
zvoarele istorice care oferă cele mai bogate informații despre războaiele daco-romane, precum și despre cucerirea Daciei, au permis istoricilor să afle nu doar numele, ci și numărul și proveniența trupelor de cucerire și staționare romane. Interesul este deopotrivă istoric cât și etnic dat fiind faptul că datorită veteranilor din aceste trupe s-au pus bazele proto-românismului.
entru strămoșii noștri daci, astrologia ocupa un loc primordial nu doar în ansamblul credințelor religioase, ci și pentru viața de zi cu zi a comunităților. Preoții aveau cunoașterea de a descifra semnele cerului, iar calendarul dacic era unul eminamente solar, organizat conform diverselor evenimente astronomice, specifice mișcării pământului în jurul soarelui.
Proiectul Șinca Veche are o amplă dimensiune ecologică care sporește valoarea ansamblului din dealul Pleșu și totodată redă naturalului, înfățișarea sa primordială. O astfel de afirmație poate părea un pic hazardată, totuși, date fiind eforturile de taluzare, înierbare și împădurire, rămâne un fapt de necontestat că zona bisericilor rupestre a renăscut.
Puțin cunoscut turiștilor acum 15 ani, și căzut complet în paragină la acea vreme, ansamblul rupestru de la Șinca Veche a fost readus la viață prin descoperirea doamnei Bâgiu Morino și a eforturilor Fundației Ortodox-Culturale ”Maica Sfântă – Bucuria Neașteptată”. Astăzi, mănăstirile de la Șinca Veche și-au recăpătat locul în istoria Țării Făgărașului, iar ”povestea” lor este din nou parte din conștiința noastră.
Deși sub influența unui mare centru urban precum Brașovul, zona Șinca Veche, și toată vecinătatea ei din Țara Făgărașului rămâne predominant rurală. Lumea satului încă palpită de viață în sate de deal și munte, născătoare și păstrătoare de tradiții...
tât de des se vorbește depre păstrarea tradiților, despre reînvierea lor sau despre profunzimile sufletului țărănesc... Totuși, într-o lume în care urbanul domină și copleșește ruralul prin tehnologie, atracții, complexitate și opulență, dispariția legăturilor interumane tradiționale și a unor obiceiuri este pe cât de supărătoare pe atât de inevitabilă.
În calendarul creștin ortodox, data de 14 octombrie este sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, ale cărei moaște străjuiesc Moldova și întreaga Românie, de la Iași. Cinstitele moaște au ajuns în țara noatră în anul 1641, aduse de la Constantinopol, cu o corabie, pe Marea Neagră. Le însoțeau trei mitropoliți greci, și odată ajunși au fost întâmpinați de domnitorul Vasile Vodă Lupu, de cler și credincioși...
Complexul rupestru de la Șinca Veche cuprinde două biserici interioare, în grota sfântă. La cea mai nordică biserică, nu se poate ajunge decât prin prima. Deși cercetată arheologică, și atent studiată de istorici, este greu de determinat în timp, momentul când s-a început cioplirea rocii, și transformarea ei în locaș de cult creștinesc. 
