- Home
- Blog
Blog
-
06.10.2012
-
01.10.2012
-
27.09.2012
-
24.09.2012
-
20.09.2012
-
17.09.2012
-
15.09.2012
-
11.09.2012
-
05.09.2012
-
03.09.2012
-
Manastirea noua - Schitul Sfantul Nectarie
Înființarea schitului de la Șinca Veche, din zona Bisericilor rupestre, cu hramul…
-
Bisericile rupestre
Oamenii veneau și vin la Sinca Veche în principal pentru Mănăstirea rupestră din…
-
Proiectul: Asezamantul istoric-ortodox-cultural "Bucuria neasteptata"
Acesta este un proiect: ecologic, smerit, tradițional, unic și unitar, istoric, ortodox …
-
Izvorul tamaduitor
Orice așezare laică sau religioasă se face în preajma unei surse de apă. Aici la…

Pentru cel care se documentează asupra principalelor atracții ale unui itinerar turistic, Țara Făgărașului oferă o multitudine de obiective, care de care mai atrăgătoare și mai speciale. Ideea de unicat pentru orice destinație este cu siguranță pur subiectivă, dar, fără îndoială, fiecare călător dorește frumosul, caută spectaculosul și se minunează în prezența lui.
Primii migratori care au pătruns pe teritoriul carpato-danubiano-pontic au fost populații germanice care au împins granițele Imperiului Roman și au dus la retragerea autorităților romane din provincia Dacia, în timpul împăratului Aurelian (270-275). La sfârșitul secolului al III-lea, huni, gepizi, avari și goți au traversat teritoriile daco-romanilor, dar fără un impact major asupra populației romanizate.
Retragerea în pustie pare una dintre regulile de bază ale ascezei. Mulți sfinți cunoscuți sau necunoscuți au vegheat prin rugăciune și post la binele suprem al poporului român din colţuri tainice de lume, neştiuţi şi neaflaţi vreodată. Cel mai adesea pustnicii preferau înălțimile munților și întunecimea codrilor pentru a-și închina viața lui Dumnezeu și a se desăvârși în trup și duh.
torie străveche, care se adâncește dincolo de timpurile înregistrate scriptic, ansamblul de la Șinca Veche oferă straturi peste straturi de ”realități” prinse în piatră, ocrotite de credință și salvate de putere mai presus de om... Din datele ce le avem, și grație speculației științifice ne permitem să coborâm pe firul istoriei, către începuturi!
Dintotdeauna oamenii și-au organizat ocupațiile după succederea anotimpurilor. După truda primăverii și verii, toamna aduce roadele, și pe tot cuprinsul țării se strânge recolta. Și în Țara Făgărașului, ca peste tot pe alte plaiuri românești, Ziua Recoltei și echnocțiul de toamnă sunt evenimente cu semnificație aparte.
Pelerinajul la mănăstiri este un adevărat obicei pentru români, iar motivația unei asemenea călătorii transcende purul interes turistic. Adevărul este că omul caută ceva anume când purcede pe un drum menit să-l apropie într-un fel sau altul de bunul Dumnezeu. De ce merg românii să se închine la icoane, în mănăstiri sau alte locuri sfinte precum grota sfântă de la Șinca Veche, chilia din munte a părintelui Arsenie Boca etc?
Rugaciunile sunt scrise de d-na Maria Bagiu Marino si au aparut in volumul "Carte de rugaciuni", carte aparuta cu binecuvantarea parinteluli Teofil Paraianu, in anul 2003. Lansarea cartii a fost in 20 aprilie 2003, in Duminica Floriilor, la Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus, jud. Fagaras.
La cumpăna secolelor II-III, sub permanenta presiune a popoarelor migratoare ce veneau din răsărit, apărarea granițelor nord-estice ale Imperiului Roman devenise foarte dificilă. Provincia Dacia nu mai era pentru romani decât un ”bastion” greu de apărat, în contextul în care Imperiul trece printr-o gravă criză politică, militară și administrativă.
Cultura viței de vie pe teritoriul actual al României are origini mai vechi decât plugăritul. Producerea vinului era, se pare, una din îndeletnicile de bază ale proto-dacilor, încă din epoca bronzului (mileniul II î.Chr.). După opinia cercetătorilor, ”dintre toate parțile Europei, Tracia a fost cea mai veche și cea mai respectată pentru vinurile sale și aceea și-a păstrat cel mai mult prestigiul”. (R. Billiard).
