Pitorescul creatiei artistice anonime in cultura romaneasca

Deși poporul român se mândrește și cu vârfuri de cultură, cu spirite de geniu, toate acestea au crescut și s-au altoit pe structura firească și prolifică a culturii populare anonime. Românul are un simț creator înnăscut care s-a desăvârșit în multe forme: ceramică, sculptură, poezie și cântec, țesături, artă culinară și artă religioasă (pictura și cioplire). 

Închinată Domnului, arta populară ne dăruiește miraculoase icoane pe sticlă, bucăți de lemn pictate cu imaginea Mântuitorului şi a Maicii Sale, iconostase meșteșugit lucrate și țesături cu broderii alese pentru masa altarului. Pătrunzând în grota de la Șinca Veche, vizitatorul se simte smerit de simplitatea străvechiului așezământ de sub pământ unde monahii au slujit și viețuit timp de secole, întru dăinuirea ortodoxiei. 

Nișele și firidele din pereții bisericilor rupestre poartă încă amintirea icoanelor pe care le-au adăpostit cândva. Întreg ansamblul Șinca Veche, în forma ce a căpătat-o azi prin grija Fundației Ortodox Culturale „Maica Sfântă-Bucuria Neaşteptată”, reflectă respectul şi grija pentru cultura românească autentică şi anonimă. O arată ceramica expusă în bordeiul reconstituit, gardurile din împletituri de nuiele, troiţa cioplită în lemn, schitul Sf. Nectarie şi toate celelalte elemente de uz practic sau decorativ. 

Toate ştergarele, feţele de masă pentru altar şi celelalte ţesături uzuale sunt decorate cu motive tradiţionale. Un meşter popular a cioplit cu măiestrie crucifixul cu care preotul binecuvântează oamenii şi sfinţeşte apa. Dint-o mână de artist necunoscut şi o fărâmă neînsemnată de lemn a prins viaţă nouă o cruce. Diverse motive decorative (linii, triunghiuri, brâuri, rotunjimi şi şlefuiri) dau formă şi frumuseţe obiectelor de cult, folosite în mănăstirile şi bisericile româneşti. 

Nu în ultimul rând picturile, fresce sau icoane, însumează o forţă „stihială” (Blaga) în simplele locaşuri de cult româneşti. După cum explica marele filozof român, concepţia creştinului ortodox despre orânduirea lumii se manifestă în formele de artă pe care le crează. Pentru românii ortodocşi cerurile şi lumina de Sus, se revarsă şi se revelează în biserică, de Sus în Jos, cu lumea noastră fiind receptacol al binecuvântării divine. Iar icoanele reflectă tocmai această trăire a revelaţiei transcendente, transpusă prin măiestria unui artist anonim. 

Poate chiar călugării de la Şinca Veche vor fi pictat icoanele din nişele bisericilor din grotă. Deşi nu au existat fresce pe pereţii mănăstirii repestre, cu siguranţă icoanele şi obiectele de cult aveau un loc aparte în locaşul acesta închinat slavei cereşti. Cu mare trudă vor fi cioplit călăgării uriaşa cruce de pe peretele exterior al peşterii, doar de curând descoperită de doamna Maria Bâgiu Marino. 

Fără îndoială, o mănăstire poartă în fiecare colţişor al său un strop de măiestrie şi de artă izvorâtă din dragostea pentru Dumnezeu şi pentru frumos. 

Mulţumesc lui Dumnezeu că m-am născut în neamul meu!