Izvorul de la Sinca Veche, simbolistica si rugaciune

Când urci poteca spre bisericile ruprestre, Troiţa şi icoana Maicii Domnului te întâmpină la izvor. Prin lucrări speciale de captare şi amenajare coordonate de Fundaţia Ortodox Culturală „Maica Sfântă – Bucuria Neaşteptată”, izvorul „Buna Vestire” a fost „ghidat” peste pietre, în cădere blândă sau cu băltiri plăcute auzului. Toţi cei ce vizitează ansamblul de la Şinca Veche se opresc la izvor să bea apă şi să se răcorească.

Dincolo de prozaicul unor asemenea acţiuni se ascund semnificaţii adânci de care omul nu este conştient. Cu toţii purtăm în noi un respect pentru apă ca sursă a vieţii şi element vital care ne defineşte. Apa este purificatoare, spală nu doar colbul drumului şi alină durerea trupului sfărămat de oboseală ci şi împrospătează mintea, îndepărtează gândurile rele, şi tămăduieşte. Sacralitatea apei este recunoscută în toate culturile şi de toate religiile.

În creştinism, apa joacă un rol fundamental pentru ritualul slujbelor, dar şi pentru purificare. Este suficient să ne gândim la Taina Sfântului Botez şi la Ioan Botezătorul ce boteza în apa Iordanului. Şi la Şinca Veche, la sărbătoarea Bobotezei, izvorul „Buna Vestire” va fi fost sfinţit de nenumărate ori. Apoi, să ne amintim de Scăldătoarea Siloamului unde Domnul nostru Iisus Hristos l-a trimis pe orbul din naştere care s-a spălat şi a văzut.
Simbolistica apei este vastă şi sacră deopotrivă. Întreg creştinismul stă sub semnul peştelui. Domnul Iisus a binecuvântat peştii şi pâinile înmiindu-i pentru oameni, a înmulţit peştii din năvoadele ucenicilor, iar pe Petru şi pe Andrei i-a chemat să-i facă „pescari de oameni”.

Nu în ultimul rând se cuvine să amintim şi Izvorul Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului, pentru cinstirea tutoror binecuvântărilor şi ocrotirii ce izvorăsc dintr-însa. Fiecare curs de apă din apropierea unui locaş de cult este sfinţit şi revarsă după credinţa omului tămăduire de suferinţele trupeşti şi sufleteşti. Izvorul „Buna Vestire” de la Şinca Veche, curge sub icoana Maicii Domnului, a Izvorului Tămăduirii.

Există de asemenea şi paralelismul izvorului cu Duhul Sfânt. Apa vie a Duhului Sfânt este sursa tutoror darurilor ce se revarsă asupra oamenilor. Acesta este izvorul vieţii, sursa unică ce ne animă pe toţi şi toate. „Prin Duh Sfânt tot sufletul viază”, se spune în Acatistul Sfântului Duh. Mai mult, la slujirea Tainei Sfântului Maslu se sfinţesc apă şi ulei. Prin pogorârea Duhului Sfânt în apă, aceasta capătă putere vindecătoare. De aceea prin maslu se vindecă boli, se iartă păcate şi se alungă duhuri necurate.

Aşadar, firişorul de apă ce izvorăşte din dealul Pleşu, la Şinca Veche, ne spune şi ne dăruieşte atât de multe... Tot ce contează este să fim prezenţi nu doar cu trupul, ci şi cu mintea şi cu sufletul, căci apa ce o bem la izvorul „Buna Vestire” nu stâmpără doar setea. La lumina conştiinţei gestul atât de banal de a bea apă se sfinţeşte prin rugăciune, prin mulţumire şi comuniune cu divinul.

Dumnezeu să ne călăuzească pe toţi!