Inceput de an in Tara Fagarasului

 Dincolo de semnificaţia creştină a sărbătorii Botezului Domnului, românii cunosc şi respectă un mare număr de obiceiuri şi tradiţii asociate începutului de an calendaristic. Dat fiind faptul că Bobotează (6 ianuarie) este imediat urmată de sărbătoarea Sf. Ion (7 ianuarie), cei care îşi serbează onomastica sunt subiecţii multora dintre obiceiurile lumii satului. În satele Făgăraşului, ca în multe alte zone ale Transilvaniei, dar şi în Bucovina, există obiceiul udatului Ionilor. Cei care poartă numele de Ion şi Ioana sunt petrecuţi de tot satul, cu mare alai, pentru a fi "botezaţi" sau "purificaţi" la râu. De aici şi numele tradiţiei.

Dată fiind legătura strânsă dintre cele două sărbători creştine, Boboteaza şi Sf. Ion, ele au ajuns să fie celebrate sau ținute împreună, de foarte mulți credincioși. În ziua stabilită de preot să vină cu Botezul, mulţi dintre făgărăşeni ţin post negru, până la venirea preotului. După sfinţirea casei, cei ce au ajunat beau apă sfinţită.

Există de asemenea obiceiul ca după Liturghie, în ziua de Bobotează, preotul şi membrii obştii să meargă în procesiune la un curs de apă: râu, izvor sau lac pentru sfinţirea apelor. Preotul aruncă la sfârșit crucea de lemn în apă, iar flăcăii satului se aruncă în apă să o aducă înapoi, oricât de frig ar fi.

Cu prilejul Bobotezei se cioplește și cruce de gheață, în cazul în care este ger și trebuie marcat locul unde s-a slujit sfințirea apei. În unele din satele Ardealului, copiii îmbrăcați în cămăși alte cântă colinde specifice despre Botezul Domnului în Iordan, și strigă Kira Leisa, pronunția românească pentru grecescul Kyrie Eleison (Doamne miluiește!).

De Bobotează doar preotul colindă din casă în casă, nu și credincioșii, tradiție unanim valabilă pentru întreg cuprinsul țării noastre. La Șinca Veche ca și în alte locuri sfinte din Făgăraș, maicile de la schitul Sf. Nectarie, împreună cu preotul și credincioșii au participat la slujba de sfințire a izvorului de lângă mănăstirea rupestră.

În trecut, după sfințirea apelor, se obișnuia ca pădurarii și vânătorii să tragă focuri de armă în aer, peste pădure sau peste câmp, pentru alungarea duhurilor necurate. Astazi obiceiul acesta se întâlnește foarte rar, având doar un caracter simbolic, împușcăturile fiind înlocuite adeseori de focuri de articifii.

Începutul anului calendaristic se mai însoțește și de un mare număr de practici ritualice, reminiscențe ale trecutului păgân al poporului nostru. Sunt destul de comune prezicerile despre cu va fi anul, pornind de la interpretarea vremii în ziua de Bobotează; fetele nemăritate își visează ursitul sau se realizează astfel de asemnea ”proorociri”.

Biserica avertizează însă că astfel de practici sunt păgâne și prin urmare păcat, în ciuda largii lor răspândiri.

Sursa foto: http://www.sibiu-turism.ro/Ce-facem-Evenimente-Targuri-si-festivaluri-Ud...