Dansuri populare romanesti in Tara Fagarasului

Folclorul coregrafic românesc cuprinde o varietate covârșitoare de dansuri, care exprimă chiar esența neamului, cu talentul și valențele sale spirituale. Dacă ne raportăm la Țara Făgărașului, se remarcă dansuri specifice zonei, care au crescut din inima comunității românești a Țării Oltului (Crihalma sau fecioreasca fetelor), dar și dansuri românești cu o valență mai largă (hora). Dansul românesc se remarcă datorită puterii inepuizabile a creației populare care străbate viața individului și a comunității de la un capăt la altul. Cu oricare ocazie care implica și manifestarea unei emoții, cântecul și dansul joacă un rol de cinste. Ocaziile de distracție pentru sufletul popular sunt din cele mai variate, căci oamenii se bucură în zile de sărbătoare, la ceremonii legate de muncile agricole și de păstorit, la târguri sau la marile evenimente ale vieții.

Pentru specificul Țării Făgărașului, se remarcă dansul Crihalma, un dans popular din Comana, comună învecinată cu Șinca Veche. Doar femeile joacă fecioreasca, iar pașii îi învață din copilărie. Se remarcă faptul că la dans participă fetele și femeile din mai multe generații, exprimând împreună continuitatea tradiției, de la cei bătrâni către cei mai tineri.
Fecioreasca fetelor de la Crihalma iese în evidență printr-o o deosebită eleganța și rafinament mișcărilor precum și prin frumusețea melodică. Femeile și fetele își cântă singure melodiile, dar poate exista și acompaniament  instrumental. Fecioreasca fetelor de la Crihalma este considerată o culme de rafinament a dansului românesc feminin, fiind preluată de numeroase ansambluri de dansuri populare, de pe întreg cuprinsul României.
Dansurile populare românești care, cu mici variațiuni, se regăsesc pe tot cuprinsul țării, au ținută și trăsături asemănătoare indiferent dacă se joacă în Oaș, în Mărginimea Sibiului sau în Țara Făgărașului.

Dansul lent și elegant astfel alternează cu cel rapid, cu sărituri și bătăi din palme pe diferite părți ale picioarelor. Învârtita este cel mai comun dans, care se joacă în Țara Făgărașului, ca și în alte părți ale Transilvaniei. Pentru Ardeal, învârtita este echivantul sârbei oltenești.

Pentru Transilvania de sud, dansurile populare românești, de grup se remarcă prin ținuta de horă, dansatorii prinzându-se de mâini cu brațele îndoite din cot. Specifică este și ținuta de brâu, cu brațele prinse în cingătorile partenerilor. Când se dansează în perechi, variațiunile dansurilor populare sunt și mai mari, tocmai datorită diferitelor forme de ținută.

Din punct de vedere al prezenței dansului popular în viața noastră, se remarcă preferința pentru jocurile satului românesc la marile evenimente sociale, mai ales nunți. De asemenea, preferința pentru dansuri ca formă de manifestare culturală, în cadrul spectacolelor de folclor, a sporit considerabil, fiind pe placul orășenilor de toate vârstele.