Manastirea din grota

GrotaPeştera mănăstire de la Sinca Veche este o incintă săpată într-o gresie nisipoasă foarte uşor de măcinat şi a tot fost lărgită in timp cu dalta şi ciocanul. Urmele se văd pe toţi pereţii până astăzi.  

Originile acestei grote sunt incerte şi se pierd în negura timpurilor. Sigur este faptul ca la anul 1750 în grota de la Şinca Veche vieţuia o comunitate de călugări. Este foarte posibil însă ca originile să fie mult mai vechi, de pe vremea dacilor. Poate ca aceasta grotă a servit drept loc de închinare, templu pentru strămoşii noştri.

Bisericile rupestre din complexul monahal de la Șinca Veche se înscriu în lista celor mai vechi monumente feudale românești, nu numai din Țara Făgărașului. Planul lor romantic și descendența nemijlocită din acest plan…, ne determină și ne îndreptățesc să propunem începuturile construirii și funcționării bisericilor de pe dealul Pleșul, în secolele XIV-XV prezența lor în cult s-a menținut mai mult de o jumătate de mileniu. (Raport arheologic semnat la 8 iulie 2005 de Dr. Florea Costea și Dr. Radu Ștefănescu) 

Grota este formată din două incinte ce reprezintă două biserici săpate în piatră. Incinta din spate se pare că a fost ataşată ulterior, pentru că se poate observa cum peretele acesteia este săpat în aşa fel încât să fie comun cu celălalt, mulându-se perfect după prima incintă.

Situaţia aceasta se observă foarte bine având în vedere că prima incintă este dreaptă, pe când incinta a doua este săpată oblic, în aşa fel încât să aibă perete comun cu prima.

Planul acestei incinte respectă întocmai caracterisiticile unei biserici paleocreştine, având naos, pronaos şi altar. În altar eistă o nişă asemănătoare cu cea din camera absidată, situate aproape identic, având dimensiuni asemănătoare: 2,5 m înălţime şi lăţimea la baza de sus de 0,6 m, iar la baza de jos de 1,07 m. În centrul altarului există o firidă cu baza de 0,8 m şi înălţimea de 0,6 m, în interiorul căreia se păstrează un desen reprezentând steaua lui David, o stea în 6 colţuri formată din triunghiuri echilaterale, cu laturile de 0,3 m.

Cele două săli nu au altă comunicaţie între ele decât o fereastră rectangulară. În ambele se află răsturnate câte o piatră care trebuie să fi servit drept picior de prestol. În pronaos se mai păstrează încă un picior de piatră care a fost stâlp de sprijin. Încăperea din vecinătatea intrării va fi servit drept locuinţă, găsindu-se în ea vatră şi horn condus prin bolta de piatră amenajată în creasta dealului. Dimensiunile încăperii elimină presupunerea că vatra ar fi fost destinată numai păstrării în vremea slujbei, a cărbunilor aprinşi pentru cadelniţă.

Alte articole

  • Rugaciune si cugetare la Sinca Veche

    Rugaciune si cugetare la Sinca Veche

    Cu cât un colţ de natură este mai pur, cu atât mai bine îi evocă omului perfecţiunea şi îl aduce în comuniune cu Dumnezeu. Iar puntea ce leagă profanul cu divinul nu este alta decât rugăciunea. Deşi frumuseţea apropierii de divin aceeaşi este şi în odaie şi sub cerul liber, tradiţia creştină confirmă fiorul sacru resimţit de cei ce se retrag în natură pentru a persevera în rugăciune, cugetare şi curăţie trupească şi sufletească.

  • Moara de Apa de la Ohaba - gustul painii autentice

    Moara de Apa de la Ohaba - gustul painii autentice

    Lângă Șinca Veche, la Ohaba, cea mai veche moara din Țara Făgărașului încă macină. Este o moară de apă care funcționează perfect în ciuda faptului că are mai mult de 130 de ani de activitate. Pietrele morii au fost aduse din Franța, în 1873 și nu au fost niciodată înlocuite. Pentru turiștii care se abat prin această zonă a Țării Făgărașului, cu destinația Șinca Veche și complexul mănăstirii rupestre, o oprire la Moara de Apă de la Ohaba, completează experiența rusticului, a vieții satului așa cum se mai păstrează, în crâmpeie, din vechime.

  • Viata monahala la Sinca Veche

    Viata monahala la Sinca Veche

    Vechiul aşezământ monahal de la Şinca Veche este atestat documentar din timpul domniei Maria Tereza, o perioadă plină de semnificaţii amare pentru poporul român din Transilvania. Grea a fost lupta românilor din Ardeal pentru credinţa lor între anii 1701-1761, când sub domnia Mariei Tereza, imperiul Austro-Ungar încerca creşterea bisericii unite.

Galerie de imagini

Feedback