Vatra Monolitilor

Vatra monolitilor

Mergând agale pe poteca ce urcă lin pe lângă peșteră și pe sub poala pieptului de stâncă, ajungi într-un loc în care sunt aglomerate faţă către faţă, pietre mari cât bordeiul ţărănesc de altădată.

Gândul te duce la pietrele care cresc de la sine - trovanții. Acestea sunt niște forme de relief caracterizate prin acumulări de nisip și prin niște stratificări de gresii. Cresc din centru către periferie, printr-o rată de depunere, care poate atinge 4-5 cm în 1.200 de ani și în timp pot atinge dimensiuni de la câțiva centimetri până la câțiva metri.

Pietrele acestea de la Şinca Veche sunt inalte de câţiva metri și sunt formate din aglomerări de nisip sub formă de gresii. Au fețe perfect drepte, puse una lângă alta sau față în faţă, formând trei culoare paralele ca o vatră străbună și sfântă. Datorită faptului că se pretau la acoperișuri vegetale, se presupune că aici ar fi fost chiliile exterioare ale călugărilor.

Când veţi la Şinca Veche luaţi aminte la forma şi aşezarea lor, la faptul că au feţe perfect drepte, că sunt aşezate în unghiuri drepte şi după linii paralele, care permit susţinerea unor acoperişuri vegetale şi formarea unor încăperi locuibile și tainice. Privindu-le simți un fior al istoriei și al rugăciunii care s-a ridicat de aici, către un cer care pare, în locul acesta, să se sprijine pe coroana copacilor. 

Aşezată pe versantul opus celui în care s-au săpat Bisericile Rupestre, panta de la vatra monoliţilor, coboară lin către Sfânta Peşteră, formând un amfiteatru natural, loc ideal pentru a asculta slujbele făcute în Sfânta Grotă. Aici vocea se amplifică în mod miraculos, ca să se poată împărtăşi cu rugăciunea şi cei de aproape şi ceilalţi.

Alte articole

  • Parc ecologic in Tara Fagarasului

    Parc ecologic in Tara Fagarasului

    Proiectul Șinca Veche are o amplă dimensiune ecologică care sporește valoarea ansamblului din dealul Pleșu și totodată redă naturalului, înfățișarea sa primordială. O astfel de afirmație poate părea un pic hazardată, totuși, date fiind eforturile de taluzare, înierbare și împădurire, rămâne un fapt de necontestat că zona bisericilor rupestre a renăscut.

  • Izvorul de la Sinca Veche, simbolistica si rugaciune

    Izvorul de la Sinca Veche, simbolistica si rugaciune

    Izvorul „Buna Vestire” de la Şinca Veche are o importanţă aparte în economia locului. Oamenii spun că ar avea puteri tămăduitoare, şi nici nu e de mirare, dat fiind faptul că a fost sfinţit de mii de ori de-a lungul secolelor, de către călugării ce slujeau la mănăstirea din grotă. La izvor veneau călugării să rostească rugăciuni către Maica Domnului, să sfinţească apele de Bobotează sau de Izvorul Tămăduirii. Apa sfinţită (Aghesmă mică sau Agheasmă mare) curăţeşte trupul de boli şi impurităţi reîntorcând omul întru sănătate.

  • Bisericile rupestre

    Bisericile rupestre

    Oamenii veneau și vin la Sinca Veche în principal pentru Mănăstirea rupestră din dealul Pleșu, pentru taina și încărcătura spirituală deosebită a acestui loc, pentru multele legende, mituri și povești care se leagă de această grotă. În inima dealului s-au scobit în piatră două bisericuțe ortodoxe alăturate, care au o turlă unică, sfredelită prin carnea pietrei, turlă zveltă, a cărei existență nici nu se bănuiește de afară. Aceasta turlă face o legătură de taină între cer și pământ.

Galerie de imagini

Feedback