Castrul roman

Castrul romanVenind pe drumul dinspre sat și mergând spre munte, localnicii spun că pe mâna stângă ar fi fost un castru roman. Presupusul castru roman s-ar afla, acolo unde drumul face o curbă strânsă, părând să se întoarcă către sat. Astăzi drumul ajunge la Schitul de maici „Sfântul Nectarie“ din dealul Pleșu.

Localnicii zic în acest loc a fost un castru roman, în vreme ce arheologul Florea Costea crede că a fost o carieră de piatră.

Amplasarea, forma și vegetația ne ridică unele întrebări, care ar putea purta în ele și răspunsul. Faptul că acest loc are forma clară, rotundă şi specifică unui amfiteatru antic sau arenelor romane, faptul că are un diametru mediu de circa 24 de metri și că vocea rostită aici are o acustică bună sunt indicii în favoarea ipotezei originii sale romane.  Marginea sa unde se văd pietre stratificate ca niște trepte și  pereții ce coboară de jur împrejur în gradene largi spre centru, precum pereții unei pâlnii spre gâtul ei, vegetația este deosebită de cea din împrejurimi, poziție strategică cu vedere largă spre așezarea dacică, spre peștera mănăstire, spre satul actual, spre munte, prezenţa apei în proximitate și faptul că este un loc însorit sunt argumente în acelaşi sens.

 

Ne putem gândi şi la modul în care trăiau romanii și că în toate locurile cucerite au ridicat: apeducte, au tăiat drumuri, au făcut cetăți canalizate, locuri de distracție și de apărare. Acestea ne fac să credem că și aici la Șinca Veche, în proximitatea așezării dacice, pe drumul ce legă Ardealul de Țara Românescă, unde se constituise loc de vămuire (așa numitele „cuiburi de cuc“), a fost cândva un castru roman.

 

Săpăturile arheologice care se vor realiza prin grija Fundației Ortodox-Culturale „Maica Sfântă – Bucuria Neașteptată“ vor lămuri aceste lucruri.

Alte articole

  • Dacii si romanii

    Dacii si romanii

    Şinca Veche este unul din satele cu al cărui trecut se pot mândri, pe drept, locuitorii de astăzi. Dăruit de Dumnezeu cu ţarini pentru arat şi semănat, cu păşuni, ape de munte cristaline cu peşte şi păduri cu vânat bogat, locul a fost din vechime ales de om pentru o vieţuire paşnică. Chiar dacă prezenţa acestuia nu mai poate fi acum sesizată pentru epocile pietrei...

  • Drumul dacilor si al romanilor

    Drumul dacilor si al romanilor

    Drumul care urcă dinspre sat către munte, pe langa dealul Plesu de la Șinca Veche a fost în urmă cu 2.400 de ani un drum al dacilor și al romanilor. Acest drum făcea legătura între ținuturile de dincoace și de dincolo de munți...

  • Importanta bisericilor rupestre in istoria neamului

    Importanta bisericilor rupestre in istoria neamului

    Bisericile rupestre de la Şinca Veche au jucat un rol fundamental în istoria ortodoxiei nu doar în Transilvania, ci în întreaga Românie. În primul rând, Ţara Făgăraşului a fost din vechime una dintre regiunile ţării cu cele mai multe aşezăminte monahale. În timpul domniei Mariei Tereza la conducerea imperiului Austro-Ungar, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, multe schituri şi mănăstiri ortodoxe au fost arse sau distruse, şi vieţuitorii lor omorâţi.    

Feedback